16 aprilie – Poți să cobori?

V 26, PM § Lasă un comentariu

Câtă vreme aveți lumină, credeți în lumină. Ioan 12:36

Noi toți avem momente când ne simțim mai bine decât maxim și spune – „Sunt în stare de orice; dacă aș putea fi așa tot timpul!” Nu pentru asta suntem făcuți. Acele momente sunt momente de perceptivitate la a căror înălțime trebuie ne ridicăm când nu avem chef. Mulți dintre noi nu suntem buni în această lume prozaică când nu este nici un moment de vârf. Trebuie să ne aducem viața noastră obișnuită la standardul descoperit în ora de vârf.[1]

Să nu permiți niciodată ca sentiment stârnit în momentele de vârf să se evaporeze. Nu-ți așeza picioarele mentale pe marginea șemineului gândindu-te: „Ce stare de spirit minunată am!” Acționează imediat, fă ceva, fie doar pentru faptul că nu îți vine s-o faci. Dacă la o întâlnire de rugăciune Dumnezeu ți-a arătat ceva de făcut, nu spune – „O voi face”, ci fă-o! Apucă-te de ceafă și scutură-ți lenea întrupată. Lenea se vede întotdeauna în tânjirea după ora de vârf;
vorbim de-a ne face rost de timp pe munte. Trebuie [însă] să învățăm să trăim [și] în zile gri conform cu ceea ce am văzut pe munte.

Nu renunța dacă nu ai reușit, apucă-te iar. Arde podurile din urma ta, și rămâi dedicat lui Dumnezeu prin voință. Nu îți revizui deciziile, ci ai grijă să îți iei deciziile în lumina orei de vârf.

__________________________________________________________________________
[1] moment înălțător poate fi alt sens al originalului high hour

Anunțuri

13 Aprilie – Ce să faci în aceste condiţii

V 53, AM § Lasă un comentariu

„Pune-ţi poverile asupra Domnului.” Psalmul 55:22

Trebuie să distingem între purtarea de poveri bună şi purtarea de poveri greşită. Nu ar trebui să purtăm povara păcatului sau a îndoielii, dar sunt poveri care sunt aşezate pe noi de către Dumnezeu, poveri pe care El nu intenţionează să le ridice, El doreşte ca noi să le retragem înapoi către El. Dacă ne apucăm de lucrul pentru Dumnezeu şi întrerupem legătura cu El, simţul responsabilităţii va fi copleşitor de zdrobitor; dar dacă oferim înapoi lui Dumnezeu ceea ce El a pus peste noi, El va lua simţul responsabilităţii prin a ne oferi conştientizarea Lui Însuşi.

Mulţi lucrători au pοrnit cu mare curaj şi cu impulsuri fine, dar fără o părtăşie intimă cu Iisus Hristos, şi nu durează mult până cad. Ei nu ştiu ce să facă cu povara, aceasta produce oboseală, iar oamenii spun „Ce sfârşit amar după un aşa început!”

„Aşează-ţi povara pe Domnul” – tu ai purtat-o întreagă; pune în mod deliberat un capăt pe umerii lui Dumnezeu. „Conducerea va fi pe umărul Lui.” Încredinţează lui Dumnezeu „ce ţi-a dat;” nu o azvârli, ci pune-o peste El şi pe tine însuţi cu ea, iar povara este uşurată de simţul tovărăşiei. Niciodată nu te disocia pe tine însuţi de povară.

12 Aprilie – Dominion moral

V 31, PM § Lasă un comentariu

„Moartea nu mai are nici o stăpînire asupra Lui…prin viaţa pe care o trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu.Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu.” Romani 6:9-11

Viaţă co-eternă. Viaţa veşnică era viaţa pe care Iisus Hristos a manifestat-o pe planul omenesc, şi este aceeaşi viaţă, nu o copie a acesteia, care este manifestată în trupul nostru omenesc când suntem născuţi din Dumnezeu. Viaţa veşnică nu este un dar de la Dumnezeu, viaţa veşnică este darul lui Dumnezeu. Energia şi puterea care au fost care s-au manifestat în Iisus se vor manifesta în noi prin harul suveran pur al lui Dumnezeu când vom lua o decizie morală cu privire la păcat.
„Veţi primi puterea Duhului Sfânt” – nu puterea ca dar de la Duhul Sfânt; puterea este Duhul Sfânt, nu ceva ce El împărtăşeşte. Viaţa pe care era în Iisus ne este dată prin intermediul Crucii Sale când luăm decizia de a ne identifica cu El. Dacă este greu să te pui în ordine cu Dumnezeu, se întâmplă deoarece nu luăm o decizie definitivă cu privire la păcat. Imediat ce decidem, intervine viaţa deplină a lui Dumnezeu. Iisus a venit să ne dea resurse nesfârşite : „ca să fiţi plini de plinătatea lui Dumnezeu.” Viaţa veşnică nu are de-a face cu Timpul, este viaţa pe care a trăit-o Iisus când a fost aici jos. Singura sursă de viaţă este Domnul Iisus Hristos.
Cel mai slab credincios[1] poate experimenta puterea Dumnezeirii a Fiului lui Dumnezeu dacă este dispus „să renunţe.” Orice fărâmă din energia noastră va înceţoşa viaţa lui Iisus [din noi]. Trebuie să continuăm să renunţăm şi încet şi sigur marea viaţă deplină a lui Dumnezeu ne va invada fiecare parte, iar oamenii vor lua cunoştinţă de noi care am fost cu Iisus.
________________________________________________
[1] orig. sfânt

Where Am I?

You are currently viewing the archives for Aprilie, 2012 at Dinamica Lucidă.